NOUTATI

Diaspora Start Up, la secret. Fonduri de zeci de milioane de euro administrate de organizații fantomă

Bani europeni, zeci de milioane de euro, care ar trebui să fie destinați Diasporei. Însă lipsa de transparență împiedică orice confirmare a unei folosiri corecte a banilor.

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman 2014 — 2020 (AM POCU) a publicat un comunicat despre proiectele pentru diaspora din programul Start-Up Diaspora.

Din cele 59 de proiecte depuse, în valoare totală de aproximativ 145 milioane euro, 35 au fost admise pentru etapa următoare a evaluării, cea tehnică și financiară, iar 24 au fost respinse. Cele 35 de proiecte sunt în valoare de aproximativ 89 de milioane de euro.

Criteriile după care au fost respinse cele 24 de proiecte, cu o valoare de circa 56,3 milioane euro, sunt următoarele, potrivit comunicatului Ministerului Fondurilor Europene:

Parteneriatul dezvoltat pentru proiect nu a îndeplinit condițiile de capacitate financiara (verificat la criteriul 3 din grila de verificare a conformității administrative și a eligibilității);

Bugetul proiectului nu a respectat rata de cofinanțare. S-au constatat, de asemenea, neconcordanțe între buget din cererea de finanțare și sumele asumate prin acord de parteneriat (verificat la criteriul 12 din grila de verificare a conformității administrative și a eligibilității).

Însă, MFE nu publică nici lista cu entitățile eligibile, care ar trebui să pornească programe de pregătire pentru antreprenori români din diaspora, dar nici pe cele respinse. Pe paginahotnews.ro a apărut o listă a instituțiilor care nu au îndeplinit criteriile însă, în locul numelor, apar… cifre.

Codurile din listă sunt legate de persoane juridice înregistrate în baza MySMIS 2014, care nu este însă publică. Am trimis o cerere către Ministerul Fondurilor Europene pentru a ni se pune la dispoziție asociațiile ce vor gestiona bugete de milioane de euro, în numele românilor din străinătate.

În schimb, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni publică o listă a asociațiilor românești din diaspora interesate de „repatrierea” românilor prin programul Diaspora Start Up. Printre acestea, eterne abonate la fondurile publice ale MRP, fost DRP. Din Marea Britanie sunt recomandate trei asociații și anume „Romanian Women in UK”, „Academy of Strategic Knowledge” și „Reaching for Change Organization”.

Totuși, se pare că acestea sunt doar un paravan pentru ONG-uri din România, din cauză că tot MRP arată că „a creat această listă, unde organizațiile din diaspora care derulează activități în sprijinul românilor din străinătate se pot înscrie, anunțând astfel disponibilitatea de a fi contactate de organizațiile din România, pentru constituirea parteneriatului în vederea accesării fondurilor disponibile prin programul Diaspora Start-up.”

Alte două asociații care ar putea beneficia de milioanele de euro din fonduri europene sunt două structuri ale studenților români din afară: CESAR și LSRS. Acestea sunt nelipsite de la evenimentele președinției și fac parte din programe promovate de președintele Klaus Iohannis.

Ce însemnă Diaspora Start Up

Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, au lansat apelul pentru Programul „Diaspora Start-up”, cu o alocare de 30 milioane euro din Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

În prima etapă, administratorii de schemă de antreprenoriat depun propunerile de proiecte în valoare de maximum 5.000.000 euro, prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară.

Entităţile care intră în parteneriat pentru crearea administratorilor de schemă de antreprenoriat pot fi: furnizori de Formare Profesională Continuă autorizaţi, publici şi privaţi; organizaţii sindicale şi patronate; membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; autorităţi ale administraţiei publice locale (unităţi administrativ-teritoriale); asociaţii profesionale; camere de comerţ şi industrie; ONG-uri; universităţi; Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi instituţii/ agenţii/ organizaţii subordonate/ coordonate de acesta; parteneriate între categoriile mai sus menţionate.

Mircea Maer, Sorin Cehan

publicat 18.05.2017, 18:59

Cele mai citite

Repetenții diasporei organizează cursuri: românii mor pe șantiere iar ei cred că le știu pe toate

A devenit de mult evident că nici ministrul Păstârnac, nici consilierul Pralong nu sunt experte, ci mai degrabă sunt repetente la materiile care se vor preda la acest curs...